Fiecare calatorie asiatica a lasat in mintea mea urme si amintiri foarte puternice, mirosurile, gusturile, senzatiile si imaginile fantastice s-au impletit lasand un “tablou” unic al locului abia vizitat. Ma consider norocoasa lumii, visele-mi devin realitate, calatoriile imaginare capata forma, substanta si devin parte din amintiri.
Una din calatoriile mult dorite, visate si asteptate a fost cea in China. Mai poposisem pe taram chinezesc acum 2 ani si jumatate in Hong Kong si Macao, dar nimic nu se va compara cu vacanta abia terminata. Toaul a pornit intr-o doara cand din vorba in vorba cu sotul meu unde sa plecam cateva zile ne-a suras idea de a incerca sa mergem in China. Discutam marti si printr-un noroc sa zicem pana vineri ( cand deja la ora 9 dimineata eram in avion) aveam tot: viza, bilete, valizele cu cele necesare, rezervari la hoteluri, tot ce ne trebuia.
Dupa un zbor de peste 6 ore, iata-ne ajunsi cu mic cu mare in capitala chineza. Aveam emotii, nu stiu de ce, dar aveam mari emotii. Aeroportul mare, modern, grandiose. La iesire ne asteapta tipul de la hotel, ne simtim cu mic cu mare mari domni, suntemi asteptati. Odata ajunsa in masina astept sa iesim sa vad Beijingul, prima impresie buna, imi place! Ramanem totusi impresionati de gradul de puluare, nu se vede cerul, totul in jur e “acoperit” de ceata gri
Hotelul ales de iubitul meu sot este spectaculos, avem o camera la etajul 21 cu vedere panoramica spre stadionul Cuib de Pasari “ Bird’s Nest”, de vis! Lasam bagajele-n camera si iesim sa facem 2 pasi in Complexul Olimpic finalizat in 2008 pentru JO. Totul este facut la scara mare, stadionul este superb, fara cuvinte, grandiose, centrul acvatic superb mai ales cand este luminat seara. Prima seara ne delectam in parcul olimpic, mai ales ca toti chinezii vor sa faca poze cu noi, mai ales cu micutul nostru Cesare, el e vedeta noastra, cand se pornesc avem deja coada de personae cu aparatele foto in mana. Cesare se simte in largul sal si sta rabdator cu fiecare in parte, nostim, nu?
Clima in luna august, normala pentru cum suntem noi obisnuiti, suportabila, mai ales ca venim de la caldura umeda care-i mai inconfortabila. A doua zi la Beijing incepe cu micul dejun ff generos si cu plimbare la Centrul Olimpic, obiectivul nostrum este de a gasi billet pentru interistul senior al familiei la meciul de supercupa italiana TIM Inter-ACMilan. Plimbarea se dovedeste fructouasa, gasim si mult cautatul billet, cumparam tricouri Inter, ne fotografiem si salutam cu toti purtatorii de tricori cu insemnele echipei favorite. Piata si imprejurimile sunt intestate de suporteri si politie, salvari, ma retrag in hotel cu Cesare, mi se pare mai sanatos sa urmaresc “spectacolul” de la inaltimea celor 21 de etaje unde suntem cazati si meciul la tv. Ceea ce trebuie sa remarc este respectul lor pentru uniforma, numeni nu incearca sa escaladeze randul, gardul, cordonul de politie. Seara se incheie pentru mine cu urmarirea partidei la tv, cu audio live de la fereastra, superb, mai ales ca stadionul si piata sunt luminate diferit cand este un eveniment sportiv.